Păcăleală de 1 aprilie

Crescând și fetița mea și începând să fie tot mai conectată la calendare și adevăruri, am ajuns să o învăț, din inițiativa mea, desigur, ce-s alea păcăleli de 1 aprilie. Am ajuns să o sfătuiesc să nu se supere, să nu-i fie ciudă, dacă o păcălește cineva astăzi, să ierte eventualele poante proaste, nepotrivite vârstei și vieții ei și ea, la rându-i, dacă face glume cu cunoscuții, să aibă grijă să fie totdeauna glume cu final vesel. Cum m-a învățat pe mine tata, când eram mică, să fac. Cât a înțeles din pachetul de sfaturi oferit la 7 dimineața, în drumul mereu întârziat spre școală, am să văd la sfârșitul zilei care deja ne toacă mințile și liniștea.

Când eram eu copil, toată lumea inventa câte ceva pentru 1 aprilie. Sau voia să inventeze, încercând originalitatea în toate formele ei. Noi ne sunam toți cunoscuții, luam agenda casei și începeam să dăm telefoane, unele mai amuzante decât altele, râdeam…